Geometria roților: semne, ce se reglează și când o refaci

O anvelopă nouă poate ajunge la limita de uzură în câteva luni fără ca șoferul să observe ceva neobișnuit la volan. Nu e o anvelopă proastă. De cele mai multe ori, roata stă doar puțin strâmb față de direcția de mers și se freacă de asfalt la fiecare kilometru. Câteva zecimi de grad sunt suficiente.

Ce reglează, de fapt, geometria

Geometria roților înseamnă unghiurile sub care stau roțile față de caroserie și față de drum. Producătorul le stabilește pentru fiecare model, cu toleranțe mici, ca mașina să meargă drept, să revină singură din viraj și să uzeze anvelopele uniform. Trei unghiuri contează pentru șofer.

Convergența

Privită de sus, o roată poate fi îndreptată ușor spre interior (convergență) sau spre exterior (divergență). E unghiul care se strică cel mai des și care se reglează la aproape orice mașină, pe față, din capetele de bară. Spate reglabil au mai ales mașinile cu suspensie spate multibraț. La cele cu punte spate rigidă, convergența din spate e dată de construcție și se schimbă doar dacă puntea sau bucșele ei au cedat.

O convergență greșită face ca anvelopa să alunece puțin lateral în timp ce se rostogolește. Rezultatul e o uzură pe margine, adesea „în solzi”: dacă treci palma peste profil într-un sens, e netedă, iar în celălalt agață.

Căderea

Privită din față, roata poate fi înclinată cu partea de sus spre motor (cădere negativă) sau spre exterior (cădere pozitivă). Multe mașini au o cădere ușor negativă, pentru stabilitate în viraj. Prea multă cădere negativă tocește umărul interior al anvelopei. La multe mașini cu suspensie McPherson, căderea nu se reglează sau se reglează doar puțin. O valoare mult în afara toleranței arată de obicei o piesă îndoită sau bucșe uzate, nu un șurub de strâns.

Unghiul de fugă

Privit din lateral, axul în jurul căruia se rotește roata la virare e ușor înclinat. Datorită lui, volanul revine singur la mijloc după viraj, iar mașina ține linia dreaptă fără corecții. La majoritatea autoturismelor nu se reglează. Dacă e diferit stânga față de dreapta, cauza e aproape mereu o lovitură care a deformat un braț, o fuzetă sau subcadrul.

Semne că mașina are nevoie de geometrie

Unele semne se simt la volan, altele se văd doar pe anvelope. Merită să te uiți la ele lunar, mai ales la marginea interioară a roților din față, pe care n-o vezi decât cu volanul bracat.

Imagine generată cu AI

Nu orice tras într-o parte vine din geometrie. Drumurile sunt construite ușor bombate, ca apa să se scurgă spre margine, așa că o mașină perfect reglată poate trage puțin spre dreapta pe un drum cu pantă transversală. Testul corect se face pe o suprafață plată, cu presiunile din anvelope verificate. O diferență de presiune între stânga și dreapta, o anvelopă cu defect de fabricație sau un etrier de frână care nu se mai retrage complet dau aceleași simptome. Despre etrierul blocat găsești mai multe în articolul despre frâne.

Cum citești uzura anvelopelor

Anvelopa păstrează istoria ultimelor luni de mers. Câteva tipare se recunosc ușor:

• Ambele margini tocite, mijlocul bun: anvelopa a mers des cu presiune prea mică.
• Mijlocul tocit, marginile bune: presiune prea mare.
• O singură margine tocită: convergență sau cădere în afara toleranței, adesea după o lovitură sau după piese de direcție schimbate.
• Pete sau valuri pe circumferință: amortizoare obosite sau roată neechilibrată, care lovește asfaltul în loc să se rostogolească.

Primele două se rezolvă cu pompa, celelalte cer o verificare pe elevator. O anvelopă tocită pe o margine nu își revine după geometrie; reglajul doar oprește uzura să meargă mai departe.

Geometria nu e echilibrare

Cele două lucrări se confundă des, pentru că se fac adesea la aceeași vizită.

Echilibrarea corectează distribuția greutății pe roată. Se face cu roata demontată, pe o mașină care o rotește și arată unde trebuie puse greutăți mici pe jantă. O roată neechilibrată se simte ca vibrație în volan sau în scaun, de obicei într-un anumit interval de viteză, de exemplu între 90 și 120 km/h.

Geometria corectează unghiurile roților montate pe mașină. O geometrie greșită nu produce, de regulă, vibrații. Produce tras într-o parte, volan strâmb și uzură neuniformă.

Dacă volanul vibrează la viteză, începe cu echilibrarea. Dacă trage sau stă strâmb, geometria e primul pas.

După ce reparații se refac unghiurile

Orice piesă care leagă roata de caroserie sau de direcție influențează unghiurile. Când se schimbă una dintre ele, poziția roții se schimbă și ea, chiar dacă piesa nouă e identică.

Mai sunt câteva momente bune pentru o verificare:

• după o lovitură puternică într-o groapă sau într-o bordură, chiar dacă janta pare întreagă;
• la montarea unor anvelope noi, ca să nu înceapă viața pe unghiuri greșite;
• primăvara, după o iarnă cu multe gropi.

Primăvara, gerul și dezghețul lasă gropi adânci pe străzile din Târgoviște și pe drumurile județene din Dâmbovița, iar porțiunile cu lucrări pe DN71 adaugă denivelări. O singură lovitură serioasă într-o groapă poate muta convergența suficient cât să toci o anvelopă până în toamnă.

Ce se întâmplă pe standul de geometrie

O geometrie făcută corect are o ordine logică, iar primii pași nu țin de aparat.

1. Presiunile din anvelope se aduc la valoarea din manual. O roată dezumflată schimbă înălțimea mașinii și citirea unghiurilor.
2. Jocurile din direcție și suspensie se verifică înainte de reglaj. Pe un cap de bară cu joc, reglajul nu ține; mai întâi se schimbă piesa.
3. Ținte reflectorizante se prind pe fiecare roată, iar camerele aparatului 3D le urmăresc în timp ce mașina e rulată puțin înainte și înapoi, ca aparatul să compenseze eventuala bătaie a jantei.
4. Volanul se centrează și se blochează în poziție dreaptă. Pasul acesta face diferența între o geometrie cu volanul drept și una după care trebuie să ții volanul strâmb.
5. Valorile măsurate se compară cu datele producătorului, apoi se reglează ce se poate regla, de obicei convergența, din capetele de bară.

La final, ar trebui să primești o fișă cu valorile dinainte și de după reglaj. Dacă piulițele nu sunt gripate de rugină, lucrarea durează de regulă sub o oră. Un unghi care nu se reglează și iese mult din toleranță înseamnă o piesă îndoită sau uzată, iar fișa îți arată exact pe ce roată.

Utilitare și camioane: unghiurile se plătesc la fiecare kilometru

La o utilitară sau la un camion, aceleași greșeli costă mai mult, pentru că kilometrii se adună repede și anvelopele sunt scumpe. La camioane se măsoară și paralelismul punților: dacă puntea motoare nu e perpendiculară pe axa camionului, vehiculul merge ușor pieziș, iar șoferul corectează permanent din volan. Anvelopele de pe toate punțile se uzează atunci mai repede, iar rezistența la rulare crește consumul.

Geometria se face pe una sau pe două punți, după vehicul. Momentele bune sunt aceleași ca la autoturisme: după piese de direcție schimbate, după o lovitură, la anvelope noi pe puntea de direcție și oricând apare uzură pe o singură margine. Uzura anvelopelor și jocurile din direcție se verifică și la inspecția tehnică, iar ce trebuie pregătit înainte găsești în ghidul despre ITP.

Cât costă să amâni

Geometria amânată nu strică motorul și nu oprește mașina. Costă discret: anvelope schimbate mai devreme, un consum puțin mai mare și o mașină care, la frânare pe ud sau la o manevră bruscă, nu mai reacționează cum a fost proiectată. O anvelopă tocită pe interior arată bine privită din lateral și e aproape fără profil acolo unde nu te uiți. Iarna, pe zăpadă, tocmai acea margine face diferența.